- a pune degetul
- to make one's markto set one's thumb.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
deget — DEGET, degete, s.n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârşeşte mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Îi dai un deget şi ţi ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă unul… … Dicționar Român
rană — RÁNĂ, răni, s.f. 1. Ruptură internă sau exterioară a ţesutului unei fiinţe vii, sub acţiunea unui agent distrugător; leziune, plagă. ♢ expr. Bun de pus la rană, se spune despre un om foarte bun. A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a… … Dicționar Român
index — ÍNDEX, (1) indexuri, s.n., (2) indecşi, s.m. 1. s.n. Listă alfabetică sau pe materii pusă la sfârşitul sau la începutul unei cărţi sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conţinute în ea, cu indicarea paginilor… … Dicționar Român
inel — INÉL, inele, s.n. 1. Cerc mic de metal (preţios, cu pietre scumpe) care se poartă ca podoabă pe deget. ♢ Inel de logodnă = verighetă. ♢ expr. Tras (ca) prin(tr un) inel = cu talia subţire; zvelt. ♢ Inelul lui Saturn = cerc luminos care înconjură… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… … Dicționar Român
arăta — ARĂTÁ, arắt, vb. I. 1. tranz. A expune ceva intenţionat privirilor cuiva; a da la iveală, a lăsa să se vadă. ♢ expr. (refl.) A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic. 2. tranz. A indica (printr un gest) persoana sau lucrul… … Dicționar Român
drâmbă — DRÂMBĂ, drâmbe, s.f. Mic instrument muzical alcătuit dintr un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oţel şi care, fiind proptit de dinţi şi făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mişcarea buzelor;… … Dicționar Român
ameninţa — AMENINŢÁ, améninţ, vb. I. tranz. 1. A arăta intenţia de a face rău cuiva (pentru a l intimida sau pentru a obţine ceva de la el). 2. A face un gest de ameninţare. 3. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva. 4. A fi gata să..., a fi pe… … Dicționar Român
încerca — ÎNCERCÁ, încérc, vb. I. tranz. 1. A verifica un lucru spre a i controla însuşirile; a proba. ♢ expr. Pe încercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ♦ refl. recipr. A şi măsura forţele în luptă cu cineva. 2. A întreprinde un lucru ca… … Dicționar Român